Sărbători și tradiții

Duminica mironosițelor

În satul Băleni – Sârbi, o tradiţie importantă este cea de Duminica Mironosiţelor, în a treia zi de Paşti. Obiceiul nu are legătură cu religia ortodoxă, dar de-a lungul timpului s-a creat această tradiţie. În noaptea de dinaintea sărbătorii, femeile din sat se strâng în cimitir, cântă în jurul unui foc, aprind lumânări la fiecare mormânt şi apoi le dau cu tămâie şi le stropesc cu apă. După ce au aprins lumânări la fiecare mormânt, femeile merg la biserică şi împart pomeni din coşurile pregătite de acasă, iar atunci când împart nu spun ”Bogdaproste!” ci ”Hristos a înviat!” şi ”Adevărat a înviat!”.

Boboșarca

Boboşarca este continuarea Duminicii Mironosiţelor. După ce femeile se întorc de la cimitir şi au împărţit toate pomenile, participă la Sfânta Liturghie de dimineaţă, după care toţi enoriaşii sunt invitaţi la o masă mare în curtea bisericii, unde preotul sfinţeşte mai întâi toate bucatele. Această tradiţie există din timpuri vechi, când se făceau mese la răspântiile satului ca ofrandă adusă lui Dumnezeu pentru a grăbi însănătoşirea copiilor bolnavi de vărsat de vânt. Cu timpul mesele au început să fie tot mai apropiate de biserică şi astfel, sărbătoarea se organizează acum în curtea bisericii

Sfântul Dumitru

De Sfântul Dumitru, pe lângă slujbele de la bisericile satului se mai organizează şi un târg.

Sărbatoarea este pe 28 octombrie.

Drăgaica

Drăgaica sau Sânzienele corespunde cu sărbătoarea religioasă Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul. Drăgaica este considerată a fi chiar în miezul verii şi reprezintă finalul munciii agricole pentru acel an şi pregătirea oamenilor prentu seceriş, culesul fructelor şi al legumelor. Se spune că în această noapte, plantele au puteri magice şi pot vindeca diverse boli. Tradiţia sărbătorii de Drăgaică continuă şi în zilele noastre cu un târg anual ce are loc în poiana de la capătul satului. La târg se vând legume produse de oamenii comunei, aceasta fiind o importantă zonă legumicolă a ţării, obiecte vestimentare, încălţăminte, jucării şi diverse produse dulci ca turtă dulce sau alviţă.

Târgul Săptămânal

Târgul săptămânal din Băleni Sârbi este un târg cu o tradiţie veche, unde localnicii din comună îşi vând produsele. Târgul are loc în fiecare duminică.

Plugușorul

În ajunul dintre ani, tinerii şi copii merg din casă în casă, colindă, aruncă grâu şi trag după ei o brazdă. Toţi sunt înhămaţi la un plug, ca nişte cai, iar unul din ei are rolul arnăutului, cel care strânge banii. Dacă două pluguri se întâlnesc pe aceeaşi uliţă, atunci se leagă între ei şi fiecare trage în părţi opuse, iar cine câştigă ia banii celorlalţi.

Lazărita

Cu o zi înainte de Florii, grupuri de fete până în 12 ani, merg din casă în casă şi colindă ”Lăzăriţa”. Colindul are origini precreştine şi este practicat în comunităţile de origine slavă. Colindul aduce la cunoştinţă oamenilor de învierea din mormânt a lui Lazăr şi de venirea primăverii. Copiii primesc ouă, fructe, covrigi, bani. Se spune că cei care nu primesc cu Lăzăriţa nu vor avea parte de belşug în acel an.

Nunta la Băleni

La Băleni-Sârbi, cununia civilă se face în aceeași zi cu cea religioasă. La cununie mirii vin separat și se întâlnesc la un punct comun din sat, apoi pleacă de la Starea civilă tot separat. După cununie, mirele se duce acasă şi se stabilește ora la care începe „obedul” (masa de prânz, fără dar) şi la care participă doar socrul mare, ginerele nu. Naşul şi cu lăutarii merg la mireasă la masă, până la cununia de la biserică. Se sărută mâna socrilor de către toată lumea care vine la masă. Apoi, după cununia religioasă, toţi invitaţii merg la ginere acasă. Cum intră mirii pe poartă, cineva ia un pahar cu apă, îi dă miresei să bea și apoi îl sparge (calcă pe el), după care socrul mare ia mireasa și se învârte de trei ori cu ea, apoi ia un taburet mic de lemn pe care trebuie să îl spargă și să îl arunce pe casă. Apoi soacra îi trage cu prosopul și îi bagă pe amandoi în casă. Se pun apoi două scaune în fața casei, pe care stau nașul și socrul mare. Mireasa cu o sticlă de vin îi toarnă de trei ori nașului să se spale pe mâini („Spălătura pe mâini”), îi dă un prosop, îi sărută mâna, nașul îi dă un ban și îl sărută și pe obraz. Apoi repetă procedura la socrul mare. Toată lumea pleacă acasă. La Băleni nunțile se mai fac și de 3 zile: sâmbăta Bradul și Cununia civilă, plimbarea cu apa şi obedul și seara dansul Bradului care poate să dureze și până la trei dimineața. Apoi duminica urmează Cununia religioasă și petrecerea.

Mersul cu apă

Un băiat scoate apă într-o găleată și merge cu mireasa prin sat. La puț se scoate apă de trei ori: după ce se umple găleata de fiecare dată se pune busuioc în ea, se parcurg câțiva metri, după care mireasa împreună cu băiatul înmoaie busuiocul în găleată și fac cruce cu mâna în aer de trei ori, după care mireasa varsă apa, dând cu piciorul găleții tot de trei ori, după care procesul se repetă. Apoi mireasa merge să cinstească lumea pe drum, cu vin și țuică, în timp ce o altă fată împreună cu băiatul iau găleata și merg acasă. Acest lucru se mai repetă de două ori.

Împodobirea miresei

Obiceiul este simbolic pentru că mireasa este deja gătită. Aceasta primeşte un grup de fete în casă, se cântă ”Ia-ţi mireasă ziua bună”, iar domnişoara de o onoare sau cineva apropiat miresei se preface că o aranjează.

Bradul

Se împodobește un brăduţ cu covrigi, mere, prosoape şi hârtie creponată și se duce la mireasă.

Bărbieritul ginerelui

În dimineaţa nunţii, ginerele este bărbierit de către cavalerul de onoare sau de către un prieten apropiat, în timp ce lăutarii cântă în jurul lui. Înainte de bărbierit, indiferent dacă este vară sau iarnă, acesta este dezbrăcat la chiloţi de un grup de fete şi este spălat cu furtunul, după care se îmbracă.